Şcoala Gimnazială Nicolae Velea

Romulus

Director

Din: Cepari

Data înregistrării: 2023-04-19

Mesaje: 31

Website

Regulament de Organizare Interna 2024-2025

ȘCOALA GIMNAZIALĂ” NICOLAE VELEA”   
Cepari, Argeș                             
Str.Principală nr. 179
Tel./fax 0348504452
scoalacepari@gmail.com
Nr. 836 din 23.09.2024

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2024 – 2025

Acest regulament intern s-a realizat pe baza REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCTIONARE A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR (ROFUIP) aprobat prin ordinul de ministru nr. 5.726/06.08.2024, pe baza Legii Învăţământului preuniversitar nr.198/2023, Ordinul MENCȘ NR.6134/2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar, Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului de către angajator – directorul unităţii de învăţământ,
CAPITOLUL I
Organizarea unităţii de învăţământ
1. Respectarea regulamentului de ordine interioară este obligatorie pentru tot personalul salariat al unităţii de învăţământ, pentru elevii şi părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.
2. Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor, iar  structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene se stabilesc prin ordin al Ministrului Educaţiei.
3. Pentru clasele din învăţământul primar și gimnazial, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute. Pentru clasele ciclului primar ora de curs este de 45 minute, 5 minute se vor face activități recreative.
5. Structura organizatorică a unităţii de învăţământ este după cum urmează:
CAPITOLUL II
Conducerea unităţii de învăţământ
Directorul
1. Activitatea directorului unităţii şcolare se desfăşoară in calitate de:
a) conducător executiv
b) angajator
c) ordonator de credite
d) evaluator
a) Directorul in calitate de conducător executiv:
-          exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ, precum şi cu alte reglementări legale;
-          coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare a şcolii, prin care se stabileşte politica educaţională a acesteia;
-          este preşedintele Consiliului profesoral şi al Consiliului de administraţie, în faţa cărora prezintă rapoarte  anuale;
-          stabileşte atribuţiile, şefilor  comisiilor, ai colectivelor pe domenii, precum şi responsabilităţile membrilor Consiliului de administraţie;
-          emite decizii şi note de serviciu care vizează realizarea obiectivelor politicii educaţionale şi de dezvoltare instituţională;
-          numeşte învăţătorii / diriginţii la clase şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, care este şi şeful comisiei diriginţilor, în urma consultării şefilor de catedră/ ai comisiilor metodice, cu respectarea principiului continuităţii şi al performanţei;
-          în baza propunerilor primite, numeşte comisia pentru curriculum, comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, şefii compartimentelor funcţionale, ai comisiilor şi colectivelor pe domenii şi solicită avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora;
-          poate propune consiliului profesoral, spre aprobare, cadre didactice care să facă parte din Consiliul de administraţie, Consiliului reprezentativ al părinţilor şi, după caz, Consiliului local, desemnarea reprezentanţilor lor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ;
-          reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevăzute de lege;
-          trebuie să manifeste loialitate faţă de unitatea de învăţământ, credibilitate şi responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacităţile angajaţilor, să încurajeze şi să susţină colegii, în vederea motivării pentru formare continuă şi pentru crearea în unitate a unui climat optim desfăşurării procesului de învăţământ;
-          răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;
-          răspunde de asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învăţământul obligatoriu;
-          răspunde de respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind normele de igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor, în unitatea de învăţământ;
-          răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi modernizarea bazei materiale şi sportive a unităţii de învăţământ, coordonează activitatea din cantină;
-          supune, spre aprobare, consiliului reprezentativ al părinţilor o listă de priorităţi care vizează conservarea patrimoniului, completarea şi modernizarea bazei materiale şi sportive, reparaţii, îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performanţe şcolare, precum şi a celor cu situaţie materială precară, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al părinţilor;
-          se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;
-          aplică sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul unităţii de învăţământ, în limita prevederilor legale în vigoare;
-          aplică sancţiunile prevăzute de prezentul regulament şi de regulamentul intern, pentru abaterile disciplinare săvârşite de elevi ;         
b) Directorul in calitate de angajator:
-  încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat şi aprobă concediile de odihnă ale personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, pe baza solicitărilor scrise ale acestora, conform codului muncii şi contractului colectiv de muncă aplicabil;
- vizează fişele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii şi contractului colectiv de muncă;
- aprobă concediu fără plată şi zilele libere plătite, conform prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil, pentru întreg personalul, în condiţiile asigurării suplinirii activităţii acestora;
- consemnează zilnic, în condica de prezenţă, absenţele şi întârzierile de la orele de curs ale personalului didactic de predare şi de instruire practică, precum şi ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic, de la programul de lucru;
- atribuie, prin decizie internă, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, plata cu ora;
- numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic, conform legislaţiei în vigoare;
- coordonează comisia de salarizare şi aprobă trecerea personalului salariat al unităţii de învăţământ, de la o gradaţie salarială la alta, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
- răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de studii;
- răspunde de corectitudinea încadrării personalului şi de întocmirea, la termen, a statelor lunare de plată a drepturilor salariale;
- aplică sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul unităţii de învăţământ, în limita prevederilor legale în vigoare;
Directorul in calitate ordonator de credite:
-          reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevăzute de lege;
-          coordonează direct compartimentul financiar-contabil prin care se realizează evidenţa contabilă sintetică şi analitică, precum şi execuţia bugetară;
-          elaborează proiectul de buget propriu;
-          urmăreşte modul de încasare a veniturilor;
-          urmăreşte angajarea şi utilizarea creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
-          urmăreşte integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrare;
-          urmăreşte organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară;
Directorul in calitate de evaluator:
-          are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal salariat al unităţii de învăţământ;
-          elaborează un raport general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară pe care o conduce. Raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară este prezentat în consiliul profesoral şi în Consiliul reprezentativ al părinţilor. Un rezumat al acestuia, conţinând principalele constatări, va fi făcut public, inclusiv prin afişare clasică sau electronică;
-          informează inspectoratul şcolar cu privire la rezultatele de excepţie ale personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distincţiilor şi premiilor, conform prevederilor Legii nr.198/2023, privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare;
-          apreciază personalul didactic de predare şi de instruire practică, la inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi pentru acordarea  gradaţiilor de merit;
c. Directorul este președintele Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.
d. Directorul este președintele Comisiei de prevenire şi combatere a violenţei.
e) Reactualizează baza de date privind activitatea de perfecţionare a personalului didactic şi didactic auxiliar;
f) Întocmeşte baza de date privind disciplina şi comportamentul în şcoală, absenteismul, abandonul şcolar;
g)  Monitorizează şi evaluează efectuarea serviciului pe şcoală; verifică încheierea proceselor-verbale în registrul cu această destinaţie;
h)  Coordonează activitatea Consiliul clasei;
i) Asigură armonizarea cerinţelor educative ale şcolii cu solicitările elevilor şi părinţilor; asigură armonizarea volumului temelor pentru acasă şi ia măsuri de corelare a acestora între diferitele discipline;
j) Verifică modul cum se desfăşoară programul de pregătire la disciplinele de examen precum şi programul de remediere şcolară – şcoala de după amiază;
k) Realizează raportul de analiză anuală a progresului şcolar şi comportamentul elevilorș
l) Coordonează activitatea Comisiei de alocare a burselor;
m) Întocmeşte tabelul cu elevii cu probleme social-economice din unitatea şcolară;
n) Coordonează activitatea de Consiliere şi orientare /diriginţilor .
Consiliul profesoral
1. Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practică, cu norma de bază în unitatea de învăţământ respectivă, titular şi suplinitor şi are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unităţii de învăţământ este obligat să participe la şedinţele consiliului profesoral, atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia şi atunci când este invitat, absenţele nemotivate constituindu-se în abateri disciplinare;
2. La şedinţele consiliului profesoral, directorul invită, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor locale şi ai partenerilor sociali;
3. Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui an scolar. De asemenea, acesta se întruneşte în următoarele situaţii: când directorul consideră necesar, la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliului elevilor, a jumătate plus unu din membrii Consiliului reprezentativ /Asociaţiei părinţilor sau la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliul de administraţie.
4. Consiliul profesoral poate fi convocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a minimum o treime din numărul membrilor săi.
5. Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absenţa nemotivată de la aceste şedinţe se consideră abatere disciplinară.
6. Directorul unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie, secretarul consiliului profesoral, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral.
7. La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi membrii şi invitaţii, în funcţie de situaţie, au obligaţia să semneze procesul-verbal, încheiat cu această ocazie. Directorul unităţii de învăţământ răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnături anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor şedinţei respective.         
8. Procesele-verbale se scriu în „Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral” care se înregistrează în unitatea de învăţământ pentru a deveni document oficial, se leagă şi se numerotează. Pe ultima foaie, directorul unităţii de învăţământ ştampilează şi semnează, pentru autentificarea numărului paginilor şi a registrului.
9. Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, este însoţit, în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.). Cele două documente oficiale, registrul şi dosarul, se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul şi la directorul unităţii de învăţământ.
10. Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:
            a) analizează şi dezbate raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară;
b) dezbate, avizează şi propune Consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de dezvoltare a şcolii;
c) dezbate şi aprobă raportul de activitate anual, planul anual de activitate precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora ;
d) alege cadrele didactice care fac parte din Consiliul de administraţie şi actualizează, dacă este cazul, componenţa acestuia;
e) aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învăţământ;
f) validează raportul privind situaţia şcolară  anuală prezentată de fiecare învăţător/diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări, diferenţe şi corigenţe;
g) numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare, săvârşite de personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare;
h) stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, conform prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern;
            i) decide asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri;
j) decide asupra acordării recompenselor pentru elevi şi pentru personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
k) validează notele la purtare mai mici de 7, precum si calificativele la purtare mai mici de „bine”, pentru clasele I-IV;
l) validează oferta de discipline opţionale pentru anul şcolar în curs;
m) avizează proiectul planului de şcolarizare;
n) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului de instruire practică şi de predare, care solicită acordarea salariului de merit, a gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;
o) dezbate şi avizează regulamentul intern al unităţii de învăţământ, în şedinţă la care participă cel puţin 2/3 din personalul salariat al unităţii de învăţământ;
p) dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei, a inspectoratului şcolar sau din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementează activitatea instructiv-educativă şi transmite inspectoratului şcolar propuneri de modificare sau de completare;
q) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-educative din unitatea de învăţământ.
11.  Şedinţele consiliului profesoral al unităţii de învăţământ se constituie legal în prezenţa a 2/3 din numărul total al membrilor.
12.  Hotărârile se iau prin vot deschis sau secret, în funcţie de opţiunea membrilor, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al acestora şi sunt obligatorii pentru întregul personal salariat al unităţii de învăţământ.
Consiliul de administraţie
1. Consiliul de administraţie funcţionează conform prevederilor Legii Educației nr.198/2023 .
2.  Consiliul de administraţie are rol de decizie în domeniul organizatoric şi administrativ.
3.  Atribuţiile consiliului de administraţie sunt:
a) asigură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor inspectorului şcolar general;
            b) administrează, prin delegare din partea consiliului local, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar şi prin preluare de la vechiul consiliu de administraţie, celelalte componente ale bazei materiale-mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale care sunt de drept proprietatea unităţii de învăţământ.
c) aprobă planul de dezvoltare a şcolii, elaborat de un grup de lucru desemnat de director, după dezbaterea şi avizarea sa în consiliul profesoral;
d) aprobă regulamentul intern al unităţii de învăţământ, după ce a fost dezbătut în Consiliul profesoral şi în comisia paritară;
e) elaborează, prin consultare cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare specifice unităţii de învăţământ, pentru personalul nedidactic, în vederea acordării calificativelor anuale, primelor lunare şi salariilor de merit;
            f) acordă calificative anuale pentru întreg personalul salariat, pe baza propunerilor rezultate din raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară, a analizei şefilor catedrelor/comisiilor metodice, a celorlalte compartimente funcţionale;         
            g) aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru toate categoriile de salariaţi din unitatea de învăţământ. Pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică, aprobarea se acordă pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi cu respectarea metodologiei specifice;
            h) stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de învăţământ;
i) stabileşte perioadele concediului de odihnă, pe baza cererilor individuale scrise ale tuturor salariaţilor unităţii de învăţământ, a propunerilor directorului şi în urma consultării sindicatelor;
j) stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de învăţământ;
k) controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;
l) aprobă acordarea burselor şcolare, conform legislaţiei în vigoare;
m) avizează şi propune consiliului local, spre aprobare, proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli, întocmit de director şi contabilul şef, pe baza solicitărilor şefilor catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;
n) hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare;
o) acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct;
p) propune nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului;
q) avizează proiectele de plan anual de şcolarizare, de state de funcţii şi de buget ale unităţii de învăţământ;
r) stabileşte structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale, pentru fiecare categorie de personal;
s) aprobă strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unităţii şcolare;
t) validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară şi promovează măsuri ameliorative, conform normelor legale în vigoare
4.  Membrii consiliului de administraţie coordonează şi răspund de domenii de activitate, pe baza delegării de sarcini stabilite de preşedintele consiliului, prin decizie.
5. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ este format, potrivit legii, din 7 membri, între care:
a) directorul unităţii de învăţământ-
             b) 2 reprezentanţi ai cadrelor didactice, aleşi de consiliul profesoral prin vot secret;
            c)d-l primar sau un reprezentant al primarului,
             d) un reprezentant al Consiliului local;
            d) 2 reprezentanti ai parinților
              Liderul sindical –rol de observator.
6. Personalul didactic de predare, care face parte din consiliul de administraţie, este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalţi membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calităţi manageriale şi performanţe profesionale deosebite.
7.  Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ.
8.  La şedinţele consiliului de administraţie participă, fără drept de vot, cu statut de observator/ observatori, liderul sindical / liderii sindicali din unitatea de învăţământ. Punctul de vedere al liderului sindical se menţionează în procesul-verbal al şedinţei.
9.  Preşedintele consiliului de administraţie invită în scris, cu 48 de ore înainte de data şedinţei, membrii consiliului de administraţie şi observatorii, care nu fac parte din personalul şcolii.
10. Preşedintele consiliului de administraţie numeşte, prin decizie, secretarul consiliului de administraţie, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie.
11. La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului de administraţie, toţi membrii şi invitaţii, dacă există, au obligaţia să semneze procesul-verbal, încheiat cu această ocazie. Preşedintele consiliului răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnături anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor şedinţei respective.
12. Procesele-verbale se scriu în „Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie”, care se înregistrează în unitatea de învăţământ pentru a deveni document oficial, se leagă şi se numerotează. Pe ultima foaie, preşedintele ştampilează şi semnează, pentru autentificarea numărului paginilor şi a registrului.
13. Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie este însoţit, în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.). Cele două documente oficiale, registrul şi dosarul, se păstrează în biroul directorului, într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la preşedintele şi la secretarul consiliului.
14. Consiliul de administraţie se întruneşte lunar, precum şi ori de câte ori consideră necesar directorul sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi. Consiliul de administraţie este convocat şi la solicitarea a 2/3 din membrii consiliului elevilor, sau a jumătate plus unu din membrii consiliului reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi.
15. Hotărârile consiliului de administraţie se iau prin vot, cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.
Catedrele/comisiile  din scoala
1) La nivelul școlii se organizează următoarele comisii cu caracter permanent:
a) Comisia pentru curriculum(caracter permanent)
b) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii;
c)Comisia pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică-permanent
d)Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței-permanent
Grup de actiune antibulling ,CONFORM OMEN 4343/27.05.2020
e)Comisia pentru sistem de control managerial-permanent
f)Comisia de securitate și sănătate în muncă si pentru situații de urgență
Capitolul III
Comisia pentru evaluarea si asigurarea calităţii
Dispoziţii generale
1) Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Şcoala Gimnazială Ion Dacian-Saschiz , denumit în continuare CEAC, este înfiinţat în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei modificată prin legea: 87/2006.
2) (1) Misiunea CEAC este de a efectua evaluarea internă a calităţii educaţiei oferită de instituţia de învăţământ preuniversitar Şcoala Gimnazială Nicolae Velea cu scopul de :
a)      a cuantifica capacitatea organizaţiei furnizoare de educaţie de a satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate, prin activităţi de evaluare şi acreditare ;
b)      b) a asigura protecţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi de programare de studiu de nivelul învăţământului preuniversitar prin producerea şi diseminarea de informaţii sistematice, coerente şi credibile, public accesibile despre calitatea educaţiei  din Şcoala Gimnazială Ion Dacian-Saschiz;
c)       a contribui la dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii în instituţia Şcoala Gimnazială Ion Dacian-Saschiz;
d)      a răspunde cerinţelor ARACIP propuse Ministerului Educaţiei Naționale politicii şi strategiei de permanentă ameliorare a calităţii învăţământului preuniversitar.
(2) În temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 modificată prin legea 87/2006 privind asigurarea calităţii, înţelegem:
      a) Educaţia se referă la programele şi activităţile ciclului preşcolar, primar şi secundar inferior /gimnazial existente în cadrul Şcolii Gimnaziale Ion Dacian-Saschiz şi a structurilor aparţinătoare unităţii
     b) Programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare de educaţii.
     c) Beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt copiii de vârstă preşcolară şi şcolară cuprinşi într-o formă de educaţie.
      d) Beneficiarii indirecţi ai educaţiei sunt, familiile beneficiarilor direcţi, comunitatea locală, într-un sens larg, întreaga societate.
      e) Cadrul naţional al calificărilor cuprinde în mod progresiv şi corelat diplomele sau certificatele de studiu care atestă nivelul de şcolarizare, exprimare în termenii rezultatelor de învăţare.
      f) ARACIP reprezintă Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
      g) Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.
      h) Evaluarea Calităţii educaţiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o organizaţie furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de educaţie, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.
      i) Asigurarea calităţii educaţiei se realizează printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu , prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia de educaţie îndeplineşte standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie , în conformitate cu standardele anunţate. Ea este astfel promovată încât să conducă la îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei.
     j) Controlul calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ preşcolar, primar şi secundar inferior/ gimnazial , presupune activităţi şi tehnici cu caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.
     k) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea celor mai relevante standarde de referinţă.
    l) Acreditarea este acea modalitate de asigurare a calităţii prin care se certifică respectarea standardelor, pentru funcţionarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor lor de studii.
    m) Criteriul se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a unei organizaţii furnizoare de educaţie.
    n) Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termeni de reguli sau rezultate , care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie.
    o) Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional , european sau mondial.
    p) Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului  de realizare a unei activităţi desfăşurate de o  organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referinţă.
    r) Calificarea este rezultatul învăţării, diploma de studii obţinută prin absolvirea nivelului de învăţământ secundar inferior/ gimnaziu.
Structura de organizare a CEAC
1. (1) Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii se înfiinţează la nivelul organizaţiei furnizoare  de educaţie la începutul fiecărui an şcolar în conformitate cu prevederile legale.
            (2) Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de aceasta doar în situaţii excepţionale.
            (3) Componenţa Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în unităţile din învăţământul preuniversitar cuprinde :
            a) Reprezentanţi ai corpului profesoral, aleşi prin vot secret de către Consiliul Profesoral;
b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;
c) un reprezentant al Consiliului reprezentativ al părinţilor;
d) un reprezentant al Consiliului Local;
(3) Membrii Comisiei nu pot îndeplini funcţii de conducere în instituţia de învăţământ, cu excepţia persoanei care asigură conducerea ei operativă.
2. Atribuţiile Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii sunt :
a) Coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurarea a calităţii, aprobate de conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie, conform domeniilor şi criteriilor:
            A. Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura disponibilă, definită prin următoarele criterii:
a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale;
b) baza materială;
c) resursele umane;
B. Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:
a) conţinutul programelor de studiu ;
b) rezultatele învăţării;
c) activitatea de cercetare ştiinţifică şi metodică ;
d) activitatea financiară a organizaţiei;
C. Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:
a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii;
b) proceduri privind  iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate;
c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării;
d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;
f) baza de date actualizată sistematic cu referire la asigurarea internă a calităţii;
g) transparenţa informaţiilor de interes public;
h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii;
b) Elaborează anual un raport de evaluare internă a calităţii educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare.
c) Formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.
           (2) În funcţie de activitatea derulată în cadrul CEAC se pot constitui şi alte grupuri de lucru (formate din profesori de specialitate, responsabili de comisie metodică) care să aplice programul de îmbunătăţire. Responsabilităţile grupurilor de lucru vor fi stabilite prin hotărâre a CEAC şi nu pot depăşi nivelul de competenţă al CEAC.
Funcţionarea CEAC
1. (1) CEAC este alcătuită din 8 membri, după cum urmează:
        a)   secretar CEAC;
b)   membrii CEAC;
c)    conducătorul operativ al CEAC;
(2) Persoanele nominalizate la alin. (1) lit. a) şi b) sunt membre de drept ai CEAC şi sunt numite conform art. 3, alin. (3) din prezentul regulament, pe o perioadă de 1 an.
(3) CEAC este condusă de conducătorul organizaţiei. În situaţii excepţionale, conducătorul organizaţiei poate desemna un coordonator. Secretarul comisiei este desemnat de coordonatorul CEAC dintre membrii comisiei în prima şedinţă a comisiei.
(4) Atribuţiile cadru ale fiecărui membru al comisiei vor fi delegate în scris de coordonatorul CEAC cu respectarea art. 4 alin. (1) din prezentul regulament.
(5) Comisia se întruneşte în şedinţă lunar, conform graficului, respectiv în şedinţă extraordinară, ori de câte ori este cazul, la cererea coordonatorului CEAC, sau a două treimi din numărul membrilor săi. Şedinţele CEAC sunt statutar constituite în cazul întrunirii a cel puţin două treimi din totalul membrilor prezenţi.
(6) În îndeplinirea atribuţiilor sale, CEAC, adoptă hotărâri prin votul a două treimi din numărul membrilor săi prezenţi. Hotărârile CEAC se fac publice prin panoul CEAC din cancelarii, la  afişierul din holul şcolii de la parter.
(7) CEAC îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) în conformitate cu prevederile legale, analizează şi aprobă proiectele de strategie instituţională;
b) evaluează modul de aplicare a standardelor de referinţă, indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar precum şi standardele de acreditare, specifice fiecărei etape a procesului de acreditare, în conformitate cu notele de probleme transmise de evaluatorii externi;
c) aplică şi respectă metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare a organizaţiilor furnizoare de educaţie;
d) membrii CEAC respectă Codul de etică profesională în evaluare;
e) întocmeşte şi publică rapoartele de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare internă a calităţii;
f) aplică fişele de observare şi evaluare internă a calităţii şi face propuneri în vederea eliminării disfuncţiilor existente;
g) îşi îndrumă activitatea bazându-se pe ghidurile de bune practici publicate pe site-ul ARACIIP;
h) aduce la îndeplinire propunerile venite din partea I.S.J Mureș, M.E. sau/şi ARACIIP, măsurile de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii în învăţământul preuniversitar.
(8) Membrii CEAC pot fi revocaţi din funcţie prin decizia coordonatorului CEAC  (în cazul în care coordonatorul CEAC este conducătorul organizaţiei) în urma consultării Consiliului Profesoral:
a) dacă se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile, din diverse motive pe o perioadă mai mare de 60 zile;
b) ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor delegate de coordonator;
c) ca urmare a încălcării Codului de etică profesională în evaluare;
d) la săvârşirea oricăror fapte de natură să atragă răspundere disciplinară, cu repercusiuni asupra prestigiului scolii.
Atribuţiile coordonatorului
             1.  (1) Coordonatorul CEAC asigură conducerea operativă a comisiei. În conformitate cu legislaţia în vigoare, această funcţie este echivalentă cu cea de Responsabil cu Asigurarea Calităţii pe instituţie.
            (2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, coordonatorul emite hotărâri, note de sarcini, semnează documentele, adresele, comunicările care urmăresc îndeplinirea sarcinilor de asigurare a calităţii.
            (3)  Coordonatorul CEAC are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă CEAC în raporturile cu ISJ Mureș, MECTS, ARACIP, cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice  sau juridice din ţară şi din străinătate, cu orice instituţie, organism etc., interesat în domeniul de activitate al comisiei cu respectarea prevederilor legale în acest sens;
b) numeşte secretarul comisiei, în condiţiile prezentului regulament;
c) stabileşte sarcinile membrilor comisiei;
d) elaborează graficul anual de efectuare a monitorizărilor şi evaluării în unitatea de învăţământ;
e) realizează informări privind monitorizarea, consilierea şi îndrumarea unităţilor din învăţământul preuniversitar din reţeaua învăţământului preuniversitar de pe raza judeţului respectiv;
f) informează ISJ Mureș, ME, ARACIIP, privind monitorizările efectuate la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pe baza standardelor de referinţă, precum şi a standardelor proprii, specifice unităţii de învăţământ preuniversitar respective şi propun măsuri ameliorative;
g) elaborează rapoartele anuale de autoevaluare ale unităţii de învăţământ preuniversitar şi ale activităţilor desfăşurate prin inspecţiile şcolare şi de evaluare instituţională de către ISJ, pe care le înaintează atât Consiliului de Administraţie, Consiliului Profesoral, ISJ Mureș, direcţiilor de specialitate din cadrul ME cât şi ARACIP;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de către ISJ Mureș, ARACIIP şi ME.
Comisia pentru situaţii de urgenţă(se realizează cu firmă specializată)
1.    Responsabilul Comisiei pentru situaţii de urgenţă va avea în vedere ca în permanenţă căile de evacuare să fie libere, pentru a se putea asigura evacuarea în cazul procedurii unei situaţii de urgenţă. Căile se vor marca cu săgeţi standardizate.
2.    Responsabilul Comisiei pentru situaţii de urgenţă va avea în vedere întocmirea / reactualizarea planurilor de protecţie (evacuare, depozitare, de intervenţie) ori de cate ori situaţia o impune, conform anexelor O.M.A.I. nr. 163/2007. De asemenea va întocmi lista cu substanţe periculoase.
3.    Responsabilul Comisiei pentru situaţii de urgenţă va păstra, conform art. 18 din O.M.A.I. 163/2007, următoarele:
-          lit. H) registrul pentru evidenta permiselor de lucru cu focul
-         lit. L) evidenţa exerciţiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor construcţiei
-         lit. Q) grafice de întreţinere si verificare, conform instrucţiunilor producătorilor/furnizorilor, pentru diferite categorii de utilaje, instalaţii si sisteme, care pot genera incendii sau care se utilizează in caz de incendiu.
1.    Fiecare angajat sau elev are obligaţia de a informa imediat şefii nemijlociţi/persoanele cu atribuţii de conducere şi supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, despre defecţiunile sesizate la mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din dotarea locurilor de muncă, precum şi asupra defecţiunilor şi avariilor tehnice care pot constitui cauze parţiale de producere a unei situaţii de urgenţă.
2.    În cazul producerii unor situaţii de urgenţa fiecare salariat are obligaţia de a asigura evacuarea elevilor, de a încerca limitarea urmărilor pe cât posibil fără să îşi pună viaţa în pericol.
3.    Fiecare profesor va prezenta în orele de dirigenţie, educaţie civică, etc. Modul de comportare în cazul producerii situaţiilor de urgenţă, semnalul de alarmă şi periodic va răspunde de modul cum elevii reacţionează pe timpul exerciţiilor de evacuare.
4.    Atribuţiile personalului desemnat privind intervenţia la locul de muncă:
-   alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă prin:
-   sonerie
-   anunţarea prin telefon a incendiului la:
- forţele de intervenţie - telefon 112
- forţele de cooperare (Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al localităţii)
- administratorul locului de muncă
- întreruperea alimentării cu energie electrică a consumatorilor
- acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice din dotare: stingătoare, lopeţi, hidranţi interiori
- verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora
- înlăturarea dărâmăturilor şi crearea căilor de acces şi de evacuare
- evacuarea rapidă a persoanelor, animalelor şi a bunurilor materiale spre zonele de siguranţă.
Comisia de sănătate şi securitate în muncă( se realizează cu firmă specializată)
Instrucţiuni proprii generale de securitate a muncii pentru personalul şcolii
1.       Deplasarea angajaţilor de la domiciliu la locul de muncă şi invers, se va face cu mare atenţie, pe căile de acces normale de circulaţie, luând toate măsurile de prevenire şi evitare a accidentelor şi deci, a incapacităţii de muncă.
2.       Urcarea şi coborârea scărilor se va face cu mare atenţie, cu sprijin pe balustrada de protecţie, la pas normal. Se va folosi o încălţăminte adecvată, care să nu provoace agăţarea, alunecarea sau căderea personalului.
3.       Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată, încât să ofere utilizatorului confort şi libertate de mişcare. Se va evita îngreunarea circulaţiei prin aşezarea necorespunzătoare a meselor şi scaunelor. Dulapurile vor fi dispuse spre pereţi şi vor avea rafturi suficient de rezistente.
4.       Se interzice utilizarea mobilierului deteriorat, cu posibilităţi de cădere sau cu părţi ascuţite sau tăioase.
5.       Pardoseala încăperilor va fi în stare bună, fără denivelări sau materiale aşezate pe jos, precum şi fără să aibă suprafeţe alunecoase.
6.       Mobilierul de lucru trebuie conceput şi realizat în funcţie de caracteristicile funcţionale ale utilizatorului şi de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel încât să asigure acestuia libertatea de mişcare, o poziţie de lucru corectă şi confortabilă.
7.       Iluminatul încăperilor de lucru va fi astfel realizat încât să corespundă sarcinilor de muncă şi cerinţelor vizuale ale utilizatorilor.
8.       Amenajarea birourilor se va face astfel încât să se asigure accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere, la toate echipamentele din dotare, la poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere minimă.
9.       Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ.
10.    Conductorii electrici şi cablurile trebuie să fie în bună stare, să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol. Cablurile trebuie sa aibă o lungime suficientă pentru a se adapta nevoilor de lucru din încăpere. Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorării mecanice.
11.    Activitatea de prelucrare automată a datelor va fi astfel planificată şi organizată, încât lucrul zilnic în faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi.
12.    Punerea sub tensiune a calculatorului se va face numai după constatarea bunei stări a tuturor echipamentelor de lucru (tablou electric, prize, ştechere, cordon de alimentare, grup stabilizator, instalaţie de climatizare)
13.    Reglarea ecranelor de vizualizare se va face în raport cu cerinţele sarcinii de muncă, condiţiile de mediu şi cu caracteristicile psiho-fiziologice individuale, pentru a realiza optim:
-          luminanţa ecranului, contrastul între caractere şi fond, poziţia ecranului (înălţime, orientare, înclinare)
-          înălţimea şi înclinarea suportului pentru documente
-          înălţimea mesei de lucru (dacă este reglabilă)
-          înălţimea suprafeţei de şedere a scaunului, înclinarea şi înălţimea scaunului.
14.    Se interzice personalului neautorizat să intervină la panouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare sau orice alte instalaţii şi aparatură specifică. Intervenţiile pe linie electrică se vor face numai de către electricianul autorizat.
15.    La încheierea programului de lucru se vor lua măsuri de deconectare a tuturor instalaţiilor electrice, iluminat, scoaterea din priză a aparaturii utilizate (maşini de calcul, reşouri, fierbătoare, veioze). Se vor face verificări asupra lichidării oricăror surse de foc. Această operaţiune revine ultimului lucrător care părăseşte încăperea.
16.    În laboratoare trebuie afişate clar instrucţiuni scrise şi subliniate regulile de securitate, substanţele periculoase trebuie să fie depozitate în siguranţă pentru a împiedica utilizarea neautorizată. Echipamentele ştiinţifice din laboratoare trebuie să fie întreţinute regulat.
17.    În laboratorul de informatică:
-          se asigură buna funcţionare a instalaţiei electrice, fiind interzise improvizaţiile
-          intrarea în laborator se va face numai în prezenţa cadrului didactic sau a laborantului
-          dotarea cu mobilier din materiale incombustibile sau greu combustibile
-          se interzice folosirea reşourilor sau a radiatoarelor electrice
-          se interzice depozitarea lichidelor inflamabile
-          operaţiile de întreţinere, revizie şi reparaţie se fac numai de către personalul autorizat
-          la terminarea programului de lucru se vor deconecta de la reţea toate echipamentele de calcul electronic
18.   În laboratorul de chimie/fizică:
-          citesc cu atenţie modul de efectuare a experimentelor şi lucrează numai cu aparatele şi ustensilele indicate în instrucţiuni
-          folosesc numai substanţele indicate de profesoară sau de modul de lucru, nu miros direct, nu gustă substanţele chimice, şi nu ating cu mâna substanţele, folosesc spatule, pensete, eprubete şi pipete, sita metalică, cleşte pentru eprubete
-          la identificarea substanţelor pentru experimente se citeşte cu atenţie eticheta; nu este permisă păstrarea substanţelor în vase neetichetate
-          nu este permisă înstrăinarea substanţelor din laborator
-          la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp, este interzis să se lase aprins becuri de gaz, lămpi cu spirt sau alte aparate de încălzire
-          experimentele la care se utilizează curent electric, la tensiuni ce pot fi periculoase, vor fi efectuate numai de profesorul de specialitate
-          pardoseala din jurul locului unde se desfăşoară experimentele trebuie să fie uscată sau acoperită cu un covor izolant, iar masa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru a permite plasarea în bune condiţii a întregului aparataj
-          alimentarea de la reţea se va face de la un tablou cu siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare automate; în cazul în care se foloseşte o priză, aceasta va fi în prealabil verificată şi asigurată prin siguranţe fuzibile
-          părţile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune, vor fi legate la pământ; racordurile dintre părţile componente ale montajului se vor face prin cordoane în bună stare, perfect izolate şi corespunzătoare tensiunilor folosite în experimentul respectiv. Uneltele de lucru vor fi prevăzute cu mânere izolante, rezistente la tensiunile care se află în instalaţie.
  Grupul de Actiune antibullying- creat conform normelor metodologice de aplicare a prevederilor art.7 alin.1 ind.1,art.56 ind.1 și pct.6 ind.1 privind violența psihologică –bullying ,aprobate prin ORDINUL nr.4343 din 27 mai 2020, este alcătuit din învățătorii și dirignții claselor CP-VIII ai Școlii Gimnaziale ION DACIAN- SASCHIZ(CONFORM ANEXA 1)
    Comisii cu caracter temporar și ocazional
7    Comisia de organizare a serviciului pe școală    Sasu Carmen    
8    Comisia paritară    Laită Elena   
9    Comisia de acordare a burselor pentru elevi    Budan Carmen   
10    Comisia de acordare a rechizitelor școlare    Budan Carmen   
11    Comisia de monitorizare a frecvenței    Ignat Cristina   
12    Comisia pentru manuale    Budan Carmen    
13    Comisia de control a documentelor școlare    Budan Carmen   
15    Comisia de etică    Nițulescu Constantin   
16    Comisia de inventariere        
17    Comisia –LAPTE și CORN    Solomon Lavinia   
18    Comisia pentru elaborarea orarului    Sasu Carmen   
20    Comisia de disciplina pentru elevi și personal       
21    Comisia de receptie bunuri       
22    Comisia de casare, de clasare și valorificare a metarialelor rezultate       
23    Comisia pentru recensământul populației școlare    Budescu Elena   
24    Comisia administrare SIIIR    Budan Carmen    
25    Comisia pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare    Olteanu Mihaela    Toți învățătorii si diriginții

Nr.crt.    Comisia     Responsabil/coordonator    Membri
1    Comisia de lucrupentru ROFUIP, ROI,PDI        Învățătorii si diriginții, educatoare
4    Comisia de mobilitate-temporar,ianuarie 2024       

CAPITOLUL IV
Părinţi
Dispoziţii generale
1. (1) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu unitatea de învăţământ, în vederea realizării obiectivelor educaţionale.
(2) Părinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura  cu învăţătorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor;
(3) Părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal sunt obligaţi, conform legii, să asigure frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu.
Comitetul de părinţi al clasei
1.  (1) Comitetul de părinţi al clasei se alege în fiecare an în adunarea generală a părinţilor elevilor clasei, convocată de învăţător/ diriginte, care prezidează şedinţa.
     (2) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi al clasei are loc în primele 30 zile de la începerea cursurilor anului şcolar.
     (3) Comitetul de părinţi al clasei se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri;
     (4) Dirigintele/învăţătorul clasei convoacă adunarea generală a părinţilor la începutul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar. De asemenea, dirigintele/ învăţătorul sau preşedintele comitetului de părinţi al clasei pot convoca adunarea generală a părinţilor ori de câte ori este necesar.
     (5) Comitetul de părinţi al clasei reprezintă interesele părinţilor elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ al părinţilor, în consiliul profesoral şi în consiliul clasei.

2. Comitetul de părinţi al clasei are următoarele atribuţii:
          a) ajută învăţătorii/diriginţii în activitatea de cuprindere în învăţământul obligatoriu a tuturor copiilor de vârstă şcolară şi de îmbunătăţire a frecvenţei acestora;
          b) sprijină unitatea de învăţământ şi dirigintele în activitatea de consiliere şi de orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
          c) sprijină dirigintele/învăţătorul în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;
          d) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru elevii clasei;
          e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din şcoală.
          f) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi dirigintele/învăţătorul în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unităţii de învăţământ.
3. (1) Comitetul de părinţi al clasei ţine legătura cu unitatea de învăţământ, prin dirigintele/ învăţătorul clasei.
          (a) Este interzisă implicarea elevilor în strângerea fondurilor.
          (b) Fondurile băneşti ale comitetului de părinţi se cheltuiesc la iniţiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ învăţătorului sau a directorului, însuşite de către comitet.
          (c) Sponsorizarea clasei sau a unităţii de învăţământ nu atrage după sine drepturi în plus pentru anumiţi elevi.
         (d) Se interzice iniţierea, de către şcoală sau de către părinţi, a oricărei discuţii cu elevii în vederea colectării şi administrării fondurilor comitetului de părinţi.
Consiliul reprezentativ al părinţilor
1.  La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează Consiliul reprezentativ al părinţilor.
2.  (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi ai fiecărei clase.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor prevăzut la alin. (1) îşi desemnează reprezentanţii săi în organismele de conducere ale şcolii.
3. (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor poate decide constituirea sa în asociaţie cu personalitate juridică, conform reglementărilor în vigoare.
4. Consiliul reprezentativ al părinţilor are următoarele atribuţii:
a)      susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
b)      propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi încadrarea în muncă a absolvenţilor;
c)       propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;
d)      identifică surse de finanţare extrabugetară şi propune Consiliului de administraţie al unităţii, la nivelul căreia se constituie, modul de folosire a acestora;
e)      sprijină parteneriatele educaţionale dintre unităţile de învăţământ şi instituţiile cu rol educativ în plan local;
f)        susţine unităţile de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi de combatere a abandonului şcolar;
g)      se preocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltare a multiculturalităţii şi a dialogului cultural;
h)      susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea festivităţilor anuale;
i)        susţine conducerea unităţii şcolare în  organizarea şi în desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, pe teme educaţionale;
j)        conlucrează cu comisiile de ocrotirea a minorilor, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;
k)       sprijină conducerea unităţii de învăţământ în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale;
l)        are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a activităţii elevilor, în internate şi în cantine.
5. (1) Comitetele de părinţi ale claselor /Consiliul reprezentativ al părinţilor pot atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi străinătate, care vor fi utilizate pentru:
         a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii de învăţământ, a bazei materiale şi sportive;
          b) acordarea de premii şi de burse elevilor;
          c) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;
          d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materială precară;
          e) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ sau care sunt aprobate de adunarea generală a părinţilor.
(2) Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.
(3) Fondurile colectate în condiţiile aliniatului (1) se cheltuiesc numai prin decizia organizaţiilor părinţilor, din proprie iniţiativă, sau în urma consultării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Evaluarea
Evaluarea rezultatelor elevilor
1. Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic, pe parcursul semestrelor sau în vacanţele şcolare, conform prevederilor Ministerului Educaţiei.
2. Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmăreşte:
a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;
b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;
c) stimularea elevilor cu ritm lent de învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor;
d) stimularea pregătirii elevilor capabili de performanţă.
3. Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularităţile psiho-pedagogice ale elevilor şi de specificul fiecărei discipline. Acestea pot fi:
a) lucrări scrise;
b) activităţi practice;
c) referate şi proiecte;
d) interviuri;
e) portofolii;
f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educaţiei  ori de inspectoratul şcolar.
4.  În învăţământul preuniversitar, evaluările se concretizează, de regulă, prin note de la 10 la 1.
5.  În clasele din învăţământul primar, aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau prin alte forme de apreciere, respectând reglementările Ministerului Educaţiei.
6.  Notele/calificativele acordate se comunică, în mod obligatoriu, elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev, de către profesorul/învăţătorul care le acordă şi se comentează cu părinţii.
7.  Numărul de note acordate fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs+3,4 note/calificative
8. Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin o notă/ un calificativ în plus faţă de numărul de note/calificative prevăzut la alin. (7) al prezentului articol, ultima notă/ultimul calificativ fiind acordat, de regulă, în ultimele două săptămâni ale anului.
Încheierea situaţiei şcolare
1. La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, învăţătorii şi profesorii au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor care nu intră sub incidenţa Art. 18 din prezentul subcapitol.
2. La sfârşitul anului, învăţătorul/dirigintele consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.
3. La fiecare disciplină de studiu, se consideră legal constituită dacă este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.
4. La disciplinele de studiu, media anuală se calculează astfel:media aritmetică a notelor obținute.Numărul de note pe an trebuie să fie cu 3-4 note mai mare decât numărul de ore/săptămână. Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg; la o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
5.  Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a notelor /an, calculată cu două zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeşte. La disciplina de învăţământ educaţie fizică şi sport, media anuală/calificativul se poate încheia şi cu media/calificativul de pe un singur semestru, dacă elevul a fost scutit medical pe celălalt semestru. 
6.  Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele.
7.  La clasele I-a IV-a se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.
8. Pentru clasele menţionate la alin. (7), calificativul anual la fiecare disciplină se stabileşte astfel: se aleg calificativele cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul anului, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic optează pentru unul din calificative.
12. Pentru clasele menţionate la alin. (7), calificativul anual la fiecare disciplină este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de către cadrul didactic în baza următoarelor criterii:
          a) progresul sau regresul  performanţei elevului;
          b) raportul efort-performanţă realizată;
          c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
          d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de către cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui.
13. Mediile/calificativele  anuale la fiecare disciplină de studiu se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina respectivă, iar mediile/calificativele la purtare de către diriginţi/învăţători.
14. Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă note şi nu li se încheie media la această disciplină, în anul în care sunt scutiţi medical.
15. Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în anul şcolar”, specificându-se documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia.
16.  Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, având însă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele lor de la aceste ore se consemnează în catalog şi generează efectele prevăzute de legislaţia în vigoare.
17.  În timpul orei de educaţie fizică şi sport, elevilor scutiţi medical, pentru o firească integrare în colectiv, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic, montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc.
18. Sunt declaraţi amânaţi anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat sau nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele respective. Consiliul clasei, cu acordul profesorului care predă disciplina respectivă, poate decide încheierea situaţiei şcolare a elevilor care absentează motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare în documente medicale, sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciază ca fiind justificate, cu condiţia ca, după revenirea la şcoală, aceştia să participe regulat la cursuri şi să poată fi evaluaţi. Deciziile luate în aceste cazuri se menţionează într-un proces-verbal, care rămâne la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral;
b) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.
19. Elevii declaraţi amânaţi îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la revenirea la şcoală, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
20.  Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi  amânaţi anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline de studiu, în sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, se pot prezenta la sesiunea de corigenţe.
21.  Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00/calificativul „insuficient” la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.
22. Pentru elevii corigenţi, se organizează, anual, o singură sesiune de examene, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei .
22.  Sunt declaraţi repetenţi:
a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00/calificativul „insuficient” la mai mult de două discipline de învăţământ;
b) elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6,00/calificativul ”insuficient”, respectiv mai mică de 7,00, în cazul liceelor pedagogice şi teologice, indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu;
c) elevii corigenţi care nu se prezintă la examen sau care nu promovează examenul la cel puţin o disciplină;
d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, la cel puţin o disciplină;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „repetent prin exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în alta”.
23. În învăţământul primar, repetenţia apare numai după finalizarea ciclului de achiziţii fundamentale (clasa a II-a). Elevii care, la încheierea clasei I, se găsesc în situaţia de la aliniatul 1, vor rămâne în colectivele în care au învăţat în clasa I şi vor intra într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de învăţătorul clasei, împreună cu un specialist de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică.
24. Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ sau la alta, în limita efectivului de...... de elevi/clasă. În situaţia în care formaţiunile de studiu sunt constituite la limita maximă prevăzută de lege şi şcolarizarea nu se poate realiza cu respectarea limitei de..... de elevi la clasă, efectivul maxim poate fi depăşit cu 1 – 2 elevi/ clasă.
26. Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară, pot dobândi calitatea de elev în România, numai după echivalarea de către Ministerul Educaţiei Naționale a studiilor urmate în străinătate şi după susţinerea examenelor de diferenţe, în perioada stabilită de directorul unităţii de învăţământ de stat sau particular.
27. Elevii din învăţământul obligatoriu, prevăzuţi la alin. (1), care nu au acte de studii, vor fi evaluaţi la o unitate de învăţământ nominalizată de inspectoratul şcolar, după care se stabileşte clasa în care pot fi înscrişi, potrivit rezultatelor evaluării şi vârstei.
31.  Examenele de diferenţe şi clarificarea situaţiei şcolare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în ţară. Până la promovarea examenelor de diferenţe, elevii menţionaţi la alin. (1) pot audia cursurile, fără a fi înscrişi în catalog.
32. După promovarea tuturor examenelor de diferenţă, elevul este înscris în clasa pentru care a susţinut examenele.
33.  Dacă elevul nu promovează cel puţin două examene de diferenţă, acesta este evaluat pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează un singur examen de diferenţă, se acordă o singură reexaminare. În cazul în care nu promovează nici la reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasă inferioară.
37. Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amânaţi, se face, după revenirea în ţară, la disciplinele de învăţământ neechivalate de Ministerul Educaţiei , în conformitate cu prevederile Art. 8 din prezentul subcapitol.
38. Consiliul profesoral din unitatea de învăţământ validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase,  în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale şi anuale, iar secretarul consiliului o consemnează, în procesul-verbal, menţionându-se numele celor promovaţi, corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.
39. Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică, în scris, părinţilor/ tutorilor legali, de către diriginte/învăţător, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecărui semestru/an şcolar.
40.  Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/dirigintele comunică părinţilor/tutorilor legali, în scris, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.
41. Situaţia şcolară anuală a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afişează la avizierul unităţii de învăţământ, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.
42.  În alte situaţii decât cele prevăzute în prezentul regulament, nici un document şcolar nu poate fi făcut public fără acordul elevului/absolventului, dacă este major, sau al părintelui/tutorelui legal, cu respectarea art. 83 din Legea 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Examenele organizate de unităţile de învăţământ
1.  Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:
            a) examen de corigenţă, pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi;
           2.  Se interzice organizarea unor examinări, în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv a V-a. Organizarea unor forme de testare este acceptabilă în următoarele situaţii particulare:
a) pentru formarea unor clase cu studiul intensiv de limbi străine. În acest caz, testările vor viza verificarea nivelului de stăpânire a limbii străine;
b) pentru unităţi de învăţământ care au în structura lor clase gimnaziale, dar nu şi clase primare, iar numărul candidaţilor care solicită înscrierea în clasa a V-a depăşeşte numărul de locuri;
c) pentru unităţi de învăţământ care au în structura lor atât clase gimnaziale, cât şi clase primare, dar numărul de locuri alocate clasei a V-a este mai mic decât numărul absolvenţilor clasei a IV-a.
3. Ministerul Educaţiei  stabileşte perioadele de desfăşurare a examenelor de corigenţă.
4.  Directorul unităţii de învăţământ stabileşte perioada de desfăşurare a examenelor, pentru elevii declaraţi amânaţi pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfăşoară înaintea examenelor de corigenţă.
5.  După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminare. Aceasta se acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată, după consultarea învăţătorului sau a profesorului şi la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă. Reexaminarea se desfăşoară în termen de 2 zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor noului an şcolar. Comisia de reexaminare se numeşte de către director.
6.  Toate examenele se desfăşoară după aceeaşi metodologie.
7.  Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată de elevi în anul şcolar, conform programei şcolare a clasei sau grupei respective.
8. Pentru elevii amânaţi , examinarea se face numai din materia acelui an.
9. Pentru elevii care susţin examene de diferenţe, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.
10. Disciplinele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun al specializării clasei şi care nu au fost studiate de candidat. Se dă examen, separat, pentru fiecare an de studiu.
11.  Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia şcolii.
12. În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. La disciplinele opţionale în curs de desfăşurare, părintele/tutorele legal al elevului care nu a împlinit 18 ani îşi asumă responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului. În foaia matricolă, se trec mediile obţinute la opţionalele studiate la unitatea de învăţământ de la care se transferă.
13.  Pentru desfăşurarea examenelor, există două tipuri de probe: scrise, orale.
14. Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie internă, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Fiecare comisie are un preşedinte şi doi profesori examinatori.
15. La toate examenele, evaluarea elevilor se face de către doi profesori/învăţători de aceeaşi specialitate sau de specialităţi înrudite.
16. Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre profesori/ învăţători este cel care a predat elevului disciplina de învăţământ în timpul anului şcolar. În absenţa temeinic motivată a acestuia, examinarea se face de către un alt profesor de specialitate/învăţător din şcoală, numit de directorul unităţii de învăţământ, sau de către un profesor/învăţător de la o altă unitate de învăţământ, numit de inspectorul şcolar general, la solicitarea întemeiată a directorului unităţii de învăţământ. Dacă directorul unităţii de învăţământ apreciază că între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, examinarea poate fi făcută de o comisie stabilita de director si avizata de inspectorul de specialitate.
17. Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar.Proba scrisă conţine două variante de subiecte, din care elevul tratează o singură variantă, la alegere.
18. Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog profesor-elev, pe bază de bilete de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina respectivă. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba de cel mult două ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scăderea notei acordate de către fiecare examinator, cu câte un punct.
19. Fiecare profesor examinator acordă elevului cate o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, acordată de profesorul/ învăţătorul examinator; fracţiunile de 50 sutimi se rotunjesc în favoarea elevului.
20. Media obţinută de către elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, nerotunjită, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale, acordate de cei doi examinatori, nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei.
21. La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative, se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral, fiecare examinator acordă calificativul său, global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei doi examinatori. În cazul unei neconcordanţe, preşedintele are drept de decizie, pentru stabilirea calificativului final al elevului la acest examen.
28. Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen, dacă obţine cel puţin media 5,00/calificativul suficient.
29. Sunt declaraţi promovaţi anual, elevii care obţin la fiecare disciplină la care susţin examenul de corigenţă cel puţin media 5,00/calificativul suficient.
30.  La examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi anual şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată un an şcolar complet, media obţinută constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.
31. La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.
32. Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult cinci zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de director, dar nu mai târziu de începutul noului an şcolar. În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.
33. Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către profesorii/ învăţătorii examinatori şi se trec în catalogul clasei de către secretariatul şcolii, în termen de maximum cinci zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.
34. Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către examinatori, iar în registrul matricol şi, în catalogul clasei, de către secretarul şcolii.
35. În catalogul de examen, se consemnează notele/calificativele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.
36. Preşedintele comisiei predă secretarului unităţii de învăţământ toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică etc. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului şcolar.
37. Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al consiliului profesoral de la începutul anului şcolar.
38. După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei, de corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.
39. Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ, timp de un an.
CAPITOLUL VI
Elevii
Dobândirea calităţii de elev
1. Orice persoană, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, care este înscrisă în unitatea de învăţământ şi participă la activităţile organizate de aceasta, are calitatea de elev.
2. În învăţământul primar (clasele CP, I-a- IV-a) şi în ciclul gimnazial (clasele a V-a – a VIII-a), calitatea de elev se dobândeşte în urma solicitării scrise adresate de părinţi sau tutori legali către unitatea de învăţământ de stat sau particular. Părintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învăţământ şi felul educaţiei copilului minor.
3.  Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor de studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere în anul respectiv.
5.  Elevii repetenţi sau retraşi se pot reînmatricula, la cerere, la acelaşi nivel, în următorii doi ani consecutivi, redobândind calitatea de elev.
Exercitarea calităţii de elev
1.  Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la toate activităţile existente în programul fiecărei unităţi de învăţământ.
2.  Evidenţa prezenţei elevilor se face la fiecare oră de curs de către învăţător/profesor, care consemnează, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.
3.  Absenţele datorate îmbolnăvirii elevilor, bolilor contagioase din familie sau altor cazuri de forţă majoră, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate.
4.   Motivarea absenţelor se efectuează pe baza următoarelor acte:
a) adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar sau de medicul de familie şi avizată de medicul şcolar (dacă există);
b) adeverinţă sau certificat medical eliberat de unitatea sanitară, în cazul în care elevul a fost internat în spital, avizat(ă) de medicul şcolar (dacă există);
c) cererea scrisă a părintelui/tutorelui legal al elevului, adresată directorului unităţii de învăţământ şi aprobată de acesta, în urma consultării cu dirigintele/învăţătorul clasei.
5.  Motivarea absenţelor se face de către învăţător sau diriginte, în ziua prezentării actelor justificative.
6.  În cazul elevilor minori, părintele/tutorele legal are obligaţia de a prezenta, personal, dirigintelui actele justificative pentru absenţele copilului lor.
7.    Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maxim 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi vor fi păstrate de către învăţător/diriginte pe tot parcursul anului şcolar.
8. Toate adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.
9.  Nerespectarea termenului prevăzut la alin. 8 din prezentul articol atrage, de regulă, declararea absenţelor ca nemotivate.
10. Elevii din învăţământul obligatoriu cu handicap fizic, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiţi parţial sau total de frecvenţă, beneficiind de îndrumarea unităţii de învăţământ. Scutirea se acordă, la cerere, de director, pe baza actelor medicale doveditoare şi a recomandării exprese a compartimentului de igienă şcolară din cadrul direcţiei de sănătate publică a judeţului MUREȘ.
12.  Elevii şi elevele aflaţi în situaţii speciale (căsătorie, naşterea unui copil, persoane existente în îngrijirea elevului, detenţie etc.) vor fi sprijiniţi să finalizeze ciclul de învăţământ.
Drepturile elevilor
1.  Elevii din învăţământul de stat şi particular se bucură de toate drepturile constituţionale. Elevii din învăţământul de stat şi particular acreditat se bucură de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev.
2. Nici o activitate organizată în unitatea de învăţământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.
3.  Elevul sau, după caz, reprezentantul său legal, are dreptul de a contesta modalităţile şi rezultatele evaluării. Contestaţia se adresează cadrului didactic respectiv, care are obligaţia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare şi rezultatele acesteia. În situaţia în care argumentele nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/reprezentantul său legal se pot adresa directorului unităţii şcolare, care, pentru soluţionarea contestaţiei, va desemna profesori de specialitate, care nu predau la clasa respectivă.
4.  Elevii din unitatea şcolară beneficiază de învăţământ gratuit.
5.   Şcoala îi sprijină material, cu precădere pe elevii care obţin performanţe, rezultate foarte bune la învăţătură sau la activităţi artistice şi sportive, precum şi pe cei cu situaţie materială precară.
6. Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unităţii de învăţământ.
7.  Conducerea unităţii de învăţământ este obligată să pună, gratuit, la dispoziţia elevilor, bazele materiale şi bazele sportive pentru pregătirea organizată a acestora.
8. În timpul şcolarizării, elevii beneficiază de asistenţă psihopedagogică şi medicală gratuită. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preţuri reduse, la spectacole, muzee, manifestări cultural-sportive şi la transportul în comun, pe baza carnetului de elev, vizat la zi.
9. Elevii din unitatea de învăţământ au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense, pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru atitudine civică exemplară.
10. Elevii din unitatea de învăţământ primesc gratuit manuale şcolare.
11. Dreptul de a opta pentru cursul opţional cuprins în oferta curriculară a şcolii se exercită de către părinţii/ tutorii legali ai copiilor.
12.  Elevii au dreptul să participe la activităţile extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ, precum şi la cele care se desfăşoară în palatele şi în cluburile elevilor, în bazele sportive şi de agrement, în taberele şi în unităţile conexe inspectoratelor şcolare, în cluburile şi în asociaţiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora.
13. Elevilor din unitatea şcolară le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se  organizează şi funcţionează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unităţii de învăţământ.
14. Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar activităţile pot fi susţinute în unitatea de învăţământ, la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru desfăşurarea acestor acţiuni va fi condiţionată de acordarea de garanţii scrise, oficiale privind asigurarea, de către organizatori, a securităţii persoanelor şi a bunurilor.
15.  În cazul în care conţinutul activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învăţământ de stat şi particular contravine principiilor susmenţionate, directorul unităţii de învăţământ poate suspenda sau interzice desfăşurarea acestor activităţi.
16.  În unitatea de învăţământ, conform legii, libertatea elevilor de a redacta şi difuza reviste/ publicaţii şcolare proprii, este garantată.
17.  În cazul în care aceste reviste/ publicaţii conţin elemente care afectează siguranţa naţională, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sau prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioară al unităţii de învăţământ, directorul va suspenda editarea şi difuzarea acestora.
18.  Elevii cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale, pot promova 2 ani într-un an şcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei  Naționale.
Îndatoririle elevilor
1. Elevii sunt obligaţi să cunoască şi sa respecte toate prevederile Regulamentului intern, să respecte toate legile statului.
2. Elevii au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregati la fiecare disciplina de studiu, de a-si insusi cunostintele prevazute de programele scolare.
3. Elevii trebuie sa aiba o comportare civilizata si o tinuta decenta atat in scoala, cat si in afara ei.
4. Accesul la aparatura de specialitate se face numai sub supravegherea persoanelor autorizate.
5. In cazul deteriorarii unor bunuri, acestea vor fi inlocuite pe cheltuiala celui care a comis fapta sau daca nu se stabileste vinovatul, pe cheltuiala colectivului clasei care a utilizat respectivul obiect; manualele gratuite distribuite elevilor si nereturnate sau deteriorate de catre acestia vor fi platite de elevi la un pret stabilit de conducerea scolii.
6. In situatii deosebite elevii pot solicita invoiri numai de la profesorul diriginte sau in lipsa acestuia de la profesorul de serviciu pe scoala. Profesorii vor consemna absentele in catalog si vor fi motivate pe baza cererii unuia dintre parinti.
7. Motivarea absentelor se face de catre diriginte in ziua prezentarii actelor justificative care pot fi:
a) adeverinta eliberata de medicul cabinetului scolar sau de medicul de familie aceasta din urma fiind vizata de medicul scolar;
b) adeverinta sau certificat medical eliberat de unitatea sanitara, in cazul in care elevul a fost internat in spital;
c) cererea scrisa a parintelui/tutorelui legal al elevului, adresata directorului unitatii de invatamant si aprobata de acesta, in urma consultarii cu dirigintele clasei.
8. In cazul elevilor minori parintele are obligatia de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absentele copilului lor.
9. Este interzisa, in timpul programului, deplasarea in afara incintei scolare.
1o. Elevii sunt obligati sa anunte de urgenta, pe primul angajat al scolii pe care il gaseste despre:
a) existenta unei situatii deosebite (conflict, agresiune etc.);
b) prezenta in cladiri sau in curtea unitatii scolare a unor persoane suspecte sau aflate in situatia de a produce evenimente nedorite;
c) existenta unor pachete, bagaje sau alte obiecte suspecte sau lasate fara supraveghere.
11. Se interzice aducerea in incinta scolii a unor persoane straine care pot tulbura activitatea unitatii scolare.
12. Este interzis elevilor:
a) să distruga documente scolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.;
b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unitatii de invatamant;
c) să aducă si sa difuzeze in unitatea de invatamant materiale care, prin continutul lor, atenteaza la independenta, suveranitatea si integritatea nationala a tarii, care cultiva violenta si intoleranta;
d) să blocheze caile de acces in spatiile de invatamant;
e) să deţină şi să consume in perimetrul unitatii de invatamant si in afara ei droguri, bauturi alcoolice, tigari si sa participe la jocuri de noroc;
f) să introducă în perimetrul unitatii de invatamant orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum munitie, petarde, pocnitori etc., care prin actiunea lor pot afecta integritatea fizica si psihica a colectivului de elevi si a personalului unitatii de invatamant;
g) să posede si sa difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;
h) să utilizeze telefoanele celulare in timpul orelor de curs, NU AU VOIE SĂ UTILIZEZE TELEFOANELE în timpul  examenelor si a concursurilor; Folosirea telefonului este permisă doar dacă cadrul didactic solicită acest lucru.
i) să inregistreze audio sau video activitatile din scoala fara acordul profesorilor sau al conducerii scolii:
j) să lanseze anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile in perimetrul unitatii de invatamant;
k) să aduca jigniri si sa manifeste agresivitate in limbaj si in comportament fata de colegi si fata de personalul unitatii de invatamant;
l) să frecventeze barurile şi să practice jocurile de noroc;
m) să stea pe holuri dupa ce s-a sunat de intrare;
n) să deranjeze desfăşurarea activităţilor din şcoală.
13. Frecventa elevilor la cursuri este obligatorie. Intrarea in scoala se face cu cel puţin 10 minute inaintea primei ore, cu carnet de elev, vizate de conducerea scolii.
14. Parintele/tutorele legal al elevului poate solicita invoirea acestuia 5 zile pe parcursul unui an scolar. Cererile scrise se prezinta personal de catre parinte profesorului diriginte, se inregistraza la secretariat si se vizeaza de catre conducerea scolii.
15. Nu este permisa invoirea elevilor de la ore cu exceptia cazurilor de participare la diverse activitati cu specific scolar (olimpiade, concursuri, festivaluri etc.). In aceste situatii invoirea se realizeaza de catre conducerea scolii la solicitarea profesorilor care indruma elevii respectivi.
16. Indiferent de momentul si locul unde se afla, elevii trebuie sa aiba un comportament civilizat, corect, dovedind prin aceasta ca sunt elevi si respecta numele şcolii in care invata.
17.  Este interzis oricarui elev sa aduca in clasa sau in scoala persoane straine, sa fie asteptati de alte persoane (cu exceptia membrilor familiei) in scoala sau in curtea scolii.
18. Elevii nu au voie sa aduca in scoala si sa foloseasca nici un fel de spray-uri lacrimogene/paralizante si orice alte materiale pirotehnice sau de alta natura care ar putea pune in pericol integritatea fizica a celor din jur.
19. Relatiile dintre elevi in general, dintre fete si baieti in special, trebuie sa se bazeze pe respect reciproc, sa se foloseasca un limbaj civilizat si adecvat varstei, sa nu se recurga la gesturi intime indecente.
20. Se interzice cu desavarsire fumatul, consumul de bauturi alcoolice si droguri.
21. Se interzice introducerea in scoala a materialelor vizuale/auditive care atenteaza la bunele moravuri.
22. Se interzice introducerea si utilizarea in cladirea scolii a skateboard-urilor, patinelor cu rotile, cartilor de joc, tablelor.
23. Se interzice ADUCEREA TELEFONULUI MOBIL la școală.
24. Se interzice elevilor sa posede sau sa foloseasca orice fel de arme si sa se implice in acte de violenta sau intimidare.
25. Elevilor la este interzis sa-si insuseasca bunuri, obiecte sau bani care nu le apartin.
26. Se interzice elevilor sa organizeze in scoala activitati politice si/sau de propaganda politica, activitati de prozelitism religios sau ocult.
27. Este obligatoriu ca elevii sa aiba o tinuta decentă, în culorile alb, albastru și negru, curată şi îngrijita. Este interzisa purtarea unor articole vestimentare indecente si a accesoriilor care nu se preteaza mediului scolar.
28. Băieților le  este interzisa purtarea cerceilor, bratarilor, inelelor, pierce-urilor.
29. Fetelor le este interzisa purtarea pierce-urilor, a fustelor scurte, indecente, sau a bluzelor decoltate sau prea scurte, precum si utilizarea produselor de machiaj.
30. Profesorul care in timpul orelor constată la unul sau mai multi elevi o tinuta neconforma cu prevederile actualului Regulament, are dreptul de  a-l propune spre a fi sanctionat prin prestarea unei activitati in folosul comunitatii scolare, in afara orelor de curs.
31. Mobilierul din salile de clasa, din laboratoare si cabinete, din sala de sport si terenul de sport, materialul didactic aflat in dotarea scolii trebuie folosite cu simt de raspundere, sa fie conservate, reparate si imbogatite.
32. Elevii care produc stricaciuni sau deterioreaza bunurile din dotarea scolii au obligatia sa repare sau sa inlocuiasca (dupa caz) obiectele deteriorate sau sa achite contravaloarea pagubelor produse. In cazul in care vinovatul nu a fost identificat răspunderea revine colectivului care a folosit sala sau echipamentul/materialul respectiv. In cazul repetării producerii de daune elevul/elevii vor fi sancţionaţi prin prestarea unei activităţi in folosul scolii (munca in folosul comunităţii), activitate care se va desfăşura in afara orelor de curs.
33. Elevii au obligatia de a mentine curatenia in salile de clasa, laboratoare, cabinete, sala de educatie fizica, holuri, grupuri sanitare precum si pe terenul de sport si in curtea scolii.
34. Elevii care intarzie returnarea cartilor imprumutate de la biblioteca scolii peste termenul legal de 12 zile lucratoare, au obligatia de a achizitiona si de a dona bibliotecii o carte din lista recomandata la nivelul comisiilor metodice ale şcolii si afisata la biblioteca.
35. Elevii au obligația de a se preocupa de adunarea selectivă a deșeurilor , în recipientele colorate și etichetate, puse la dispoziție în fiecare sală de curs și pe holurile școlii. De acest aspect se vor ocupa învățătorii și diriginții.
Recompensarea elevilor
1. Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin comportare exemplară pot primi următoarele recompense:
              a) evidenţiere în faţa colegilor clasei;
b) evidenţiere, de către director, în faţa colegilor de şcoală sau în faţa consiliului profesoral;
c) comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor, cu menţiunea faptelor deosebite pentru care elevul este evidenţiat;
d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenţi economici sau de sponsori;
e) premii, diplome, medalii;
f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din  ţară şi din străinătate;
2.  Acordarea premiilor elevilor la sfârşitul anului şcolar se face la nivelul unităţii de învăţământ, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului şcolii.
(2) Se pot acorda premii elevilor care:
               a) au obţinut primele trei medii generale pe clasă, dar nu mai mici de 9.00; pentru următoarele trei medii se pot acorda menţiuni;
              b) s-au distins la una sau mai multe discipline de studiu;
      c) au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activităţi extraşcolare desfăşurate la nivel local, judeţean, naţional sau internaţional;
      d) s-au remarcat prin fapte de înaltă ţinută morală şi civică;
      e) au avut, la nivelul clasei, cea mai bună frecvenţă pe parcursul anului şcolar.
3. Se pot acorda premii şi pentru alte situaţii prevăzute de regulamentul intern al unităţii de învăţământ.
4.  Unitatea de învăţământ şi alţi factori pot stimula activităţile de performanţă ale elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii, burse, din partea consiliului reprezentativ al părinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunităţii locale etc.
Sancţiunile aplicate elevilor
1. Elevii care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale in vigoare, inclusiv Regulamentul de organizare si funcţionare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar si Regulamentul de ordine interioara, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora si de repetabilitatea lor.
2. Sancţiunile care se pot aplica elevilor sunt următoarele:
a) observaţia individuala;
b) mustrarea in fata clasei si/sau in fata consiliului clasei sau a consiliului profesoral;
c) mustrarea scrisa;scaderea notei la purtare;
d) mutarea disciplinara la o clasa paralela;
Incalcarea repetata a prevederilor legale duce la aplicarea unor sanctiuni mai aspre.
3. Acumularea absentelor nemotivate se sanctioneaza astfel: la 20 absente nemotivate sau 15% din totalul orelor la o singura disciplina se scade câte un punct la purtare;actele de indisciplină repetate vor fi sancționate cu scăderea cate unui punct la purtare.
1. Calitatea de elev încetează în următoarele situaţii:
          a) la absolvirea studiilor învăţământului obligatoriu;
          b) în cazul abandonului şcolar repetat;
          c) în cazul în care elevul a rămas repetent de trei ori consecutiv.
Transportul elevilor
1. Transportul elevilor cu microbuzul oferit de Ministerul Educaţiei şi de administraţia locală este gratuit. Cu acest mijloc de transport pot călători, fără plată, şi cadrele didactice care însoţesc elevii în deplasări. Conform Contractului colectiv de muncă, art. 83, cadrele didactice nu mai pot fi obligate să însoțească elevii cu microbuzul școlar.
2.  Elevii sunt obligaţi să nu distrugă bunurile din mijlocul de transport. În caz contrar, răspund disciplinar şi material pentru prejudiciile create.
4.  Elevilor care distrug componente ale mijlocului de transport, li se interzice deplasarea cu acest mijloc pe o perioadă determinată de timp.

CAPITOLUL VII
Asigurarea securităţii elevilor
1. Pentru asigurarea siguranţei elevilor în şcoală şi în curtea şcolii, cadrele didactice vor efectua serviciul pe şcoală, conform organizării realizate la nivel de şcoală.
2. Serviciul pe şcoală se desfăşoară în timpul pauzelor şi va asigura comportamentul civilizat al elevilor în sălile de clasă, deplasarea lor în holurile şcolii, pe casa scării.
3. În timpul serviciului, cadrele didactice asigură siguranţa elevilor pe holurile şcolii, respectiv în curtea şcolii, având un perimetru de supraveghere bine definit.
4. În timpul serviciului, cadrele didactice asigură siguranţa elevilor şi în sălile de clasă care corespund perimetrului lor desemnat.
5. În timpul serviciului, cadrele didactice asigură siguranţa elevilor în curtea şcolii având un perimetru de supraveghere bine definit.
6. Pentru asigurarea siguranţei elevilor în vecinătatea şcolii cadrele didactice de serviciu în curtea şcolii vor supraveghea părăsirea şcolii de către elevi în intervalele 11.50-12.00, 12.50-13.00,14.00.
7. Serviciul pe şcoală va începe serviciului la ora 07.30 şi se va încheia la ora 14.10, vizând în special intervalul de timp din timpul pauzelor.   
8. Cadrele didactice de serviciu vor completa registrul cu procese verbale al serviciului pe şcoală. 
9. Cadrele didactice de serviciu sunt direct responsabile de evenimentele care vor avea loc în perimetul destinat lor, în timpul zilelor repartizate lor, conform organizării realizate la nivel de şcoală.
CAPITOLUL VIII
Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
1. Legea Învăţământului nr.198/2023, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare reglementează funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică şi ale personalului didactic auxiliar.
2.  În sistemul naţional de învăţământ funcţionează personal didactic de predare şi de instruire practică, personal didactic auxiliar şi nedidactic cu calităţi morale, apt din punct de vedere medical, capabil să relaţioneze corespunzător cu elevii, părinţii şi colegii.
3. Personalul din învăţământ are obligaţia de a participa la programe de formare continuă, în conformitate cu specificul activităţii şi cu reglementările în vigoare, pentru fiecare categorie, de a însoți elevi în transportul școlar.
4. Personalul din învăţământ trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care  le transmite elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.
5. Personalul din învăţământ are obligaţia să sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, Direcţia de protecţie a copilului, în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a elevului/copilului.
6.  Personalul din învăţământ trebuie să dovedească respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii, părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.
7.  Personalului din învăţământ îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia.
8. Personalului din învăţământ îi este interzisă aplicarea de pedepse corporale, precum şi agresarea verbală sau fizică a elevilor şi/sau a colegilor.
9.  Se interzice personalului didactic să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de  obţinerea oricărui tip de avantaje, de la elevi sau de la părinţii/ aparţinătorii/reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite, se sancţionează cu excluderea din învăţământ.
10. Personalul didactic este obligat să prezinte, conform legii, rezultatele controlului periodic de medicina muncii, examenul psihologic;
11. La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin regulamentul de ordine interioară, se pot stabili drepturi şi obligaţii specifice, cu consultarea reprezentantului/ reprezentanţilor organizaţiei/ organizaţiilor sindicale din unitate.
1. Responsabilul compartimentului secretariat şi arhivă are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) Asigură aplicarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea învăţământului,
încadrarea optimă, corectă şi transparentă – încadrarea şcolii, având în vedere:
• Realizarea încadrărilor cadrelor didactice;
• Realizarea tuturor documentelor şcolare solicitate de ISJ, ME;
• Redactarea corespondenţei;
• Întocmirea deciziilor de angajare şi salarizare a personalului şi a contractelor de muncă ale persoanelor nou angajate;
• Evidenţa personal – date statistice;
• Completarea şi păstrarea dosarelor personale ale personalului;
• Operarea in Carnetele de Muncă;
• Realizarea foii de prezenţă (pontaj);
• Întocmirea statelor de plată ale personalului;
• Eliberarea de adeverinţe;
b) Asigură şcolarizarea tuturor elevilor conform metodologiei actuale privind evidenta elevilor la nivel de şcoala, având în vedere:
• Înscrierea elevilor şi completarea Registrului Matricol;
• Evidenţa elevi – date statistice;
• Completarea foilor matricole pentru elevii din anul terminal;
• Mişcarea elevilor – cereri de transfer;
• Eliberarea actelor de studii pentru elevii din anul terminal;
c) Asigură respectarea metodologiei actuale de acordare a drepturilor elevilor având în vedere:
• Întocmirea statelor de plată, a burselor şcolare;
• EURO 200 – ajutor pentru achiziţionarea unui calculator (în cadrul comisiei).
d) Asigură realizarea unei baze de date cu privire la sistemul de învăţământ din România în ceea ce priveşte resursele umane, având în vedere:
• Situaţii specifice începutului de an şcolar: actualizare evidenţe elevi şi profesori, contracte de muncă, cărţi de muncă, dosare personale, situaţii statistice elevi şi profesori, completare, eliberare adeverinţe;
• Studierea programului CCD şi a manualului de utilizare;
• Colectare de date de la centrele financiare şi şcolile arondate;
• Introducere informatizata în baza de date a elevilor;
• Crearea formaţiunilor de studiu aferente fiecărui centru financiar;
• Arondarea elevilor la formaţiunile de studiu;
• Introducerea cadrelor în baza de date;
• Încadrarea personalului didactic;
• Verificarea şi corectarea datelor introduse;
• Arhivarea datelor;
• Pregătirea programului pentru actualizarea bazei de date.
2. Responsabilul compartimentului contabilitate are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) Asigură necesarul desfăşurării activităţii în şcoală, având în vedere:
• Repartizarea pe baza de referat de necesitate a materialelor necesare a se procura pe luna următoare pentru bunul mers al activităţii în şcoală şi a structurilor arondate centrului nostru financiar;
• Efectuarea demersurilor pentru fondurile necesare plăţii furnizorilor şi alte cheltuieli;
Întocmirea situaţiilor de închidere a lunii precedente (pt. ISJ Mureș, Consiliul Judeţean, Primărie);
• Urmărirea încadrării stricte a creditelor aprobate şi alocate pe categorii de cheltuieli: personale, materiale, burse;
• Verificarea, întocmirea documentelor privind închiderea lunii (întocmirea notelor contabile, efectuarea operaţiilor contabile, înregistrarea sumelor în fişele de cont, întocmirea balanţei de verificare);
• Întocmirea centralizatoarelor privind actele de bancă şi actele de casă în vederea întocmirii notelor contabile cu sumele respective care urmează a fi înregistrate in fişele contabile;
• Constituirea contractelor de garanţii pentru gestionari, reţinerea sumelor şi depunerea lor la bancă, definitivarea sumelor de reţinut pentru întocmirea statelor de salarii, verificarea statelor de plată, statul de burse pentru elevi, concedii, etc.;
• Întocmirea centralizatoarelor, a ordinelor de plată şi depunerea lor la trezorerie;
• Verificarea întocmirii formelor de închiriere pentru spaţiile temporar disponibile precum şi încasarea sumelor datorate de chiriaşi;
• Întocmirea balanţei de verificare, sintetică şi analitică;
• Întocmirea trimestrială a situaţiilor financiare (închiderea contului de execuţie bugetară, situaţia fluxurilor de trezorerie, execuţia programelor finanţate de la bugetul local şi bugetul de stat) – toate întocmite pe natura cheltuielilor şi defalcate pe capitole, subcapitole, titlu, articol, aliniat bugetar;
• Întocmirea bilanţului contabil cu toate anexele prevăzute;
• Întocmirea anexelor bugetare privind plăţile efectuate pe tipuri de cheltuieli medii (urban şi rural) şi nivele de învăţământ;
• Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe capitole de învăţământ, natura cheltuielii (de personal, materiale) pe articole, alienate, capitole;
• Întocmirea planul de inventariere a patrimoniului centrului financiar, instruirea comisiilor de modul de desfăşurare al inventarierii;
• Valorificarea inventarelor;
• Verificarea zilnică a plaţilor şi veniturilor după extras de cont şi registru de casă;
• Întocmirea altor situaţii şi adrese care apar ocazional.
4 . Responsabilul compartimentului Centrul de Documentare şi Informare are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) Asigură cadrul necesar pentru funcţionarea bibliotecii în regim de CDI; organizează activităţii educative pentru formarea de abilităţi la elevi de folosire a cărţii având în vedere: 
• Iniţierea elevilor în tehnicile de cercetare documentară;
• Formarea la elevi a deprinderilor de a folosi mijloacele de documentare (cărţi, enciclopedii specializate, dicţionare, reviste de specialitate, internet) în vederea realizării unor referate şi proiecte pe obiecte de învăţământ;
• Evidenţierea rolului lecturii în petrecerea timpului liber; Cartea de specialitate: Noutăţi editoriale;
• Popularizarea fondul documentar şi a activităţii CDI-ului prin:
-          Expoziţii de carte, expoziţii de produse ale muncii elevilor în cadrul proiectului Comenius şi alte activităţi educative;
-          Panouri de afişaj: Lecturile suplimentare pe clase;
-          Listele cu noutăţile editoriale;
-          Liste bibliografice pe discipline;
• Organizarea activităţii de învăţare şi a celor educative organizate cu elevii
• Organizarea unor activităţi prilejuite de diferite evenimente
• Organizarea concursurilor tematice
• Organizarea susţinerii lucrărilor metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I;
• Asigurarea prezentării unor lucrări de specialitate de către cadrele didactice, cu ocazia cercurilor pedagogice, etc..
b) Realizează evidenţa fondului de carte având în vedere:
-          efectuarea inventarului la biblioteca şcolii;
-          îmbogăţirea fondul de carte prin achiziţionarea de cărţi necesare completării fondului de carte.

Capitolul IX: SALARIAȚII
Încheierea contractului individual de muncă

Articolul 1
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
NOTA!  În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) şi art. 254 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina şi în legătură cu munca sa, este interzisă şi este sancţionată cu nulitatea clauzei astfel negociate.
Articolul 2
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Articolul 3
(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege. Articolul 13 (1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. (2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(4) Încadrarea în muncă a persoanelor care beneficiază de tutelă specială este interzisă. (la 18-08-2022, Alineatul (4) din Articolul 13 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul 12, Capitolul III din LEGEA nr. 140/2022) 
(5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 4
(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
(2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.
(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.
Articolul 5
Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.
Articolul 6
În sensul prezentului regulament, munca nedeclarată reprezintă:
a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
d) primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. c).
Articolul 7
În sensul prezentului regulament, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.
Articolul 8
(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
(2) Părțile pot opta să utilizeze la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată.
(3) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate ori a sigiliului electronic al angajatorului, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condițiile stabilite prin regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii.
(4) Contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, precum și înscrisurile/ documentele din domeniul relațiilor de muncă se arhivează de către angajator cu  respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, și ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, și vor fi puse la dispoziția organelor de control competente, la solicitarea acestora. 
(5) Angajatorul nu poate obliga persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă.
(6) La încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă, părțile trebuie să utilizeze același tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică, în condițiile prezentei legi.
(7) Organele de control competente au obligația de a accepta, pentru verificare și control, contractele individuale de muncă și actele adiționale, precum și înscrisurile/documentele din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă încheiate în format electronic, cu semnătura electronică, potrivit legii, fără a le solicita și în format letric. La solicitarea acestora, documentele încheiate cu semnătura electronică pot fi transmise în format electronic și anterior efectuării controlului.
(8) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității.
(9) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
(10) Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc.
(11) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.
(12) Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.
(13) Fac excepție de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesională fără plată.
Articolul 9
(1) Locul de muncă reprezintă locul în care salariatul îşi desfăşoară activitatea, situat în perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la sucursale, reprezentanţe, agenţii sau puncte de lucru care aparţin acestuia.
(2) Copia contractului individual de muncă se păstrează la locul de muncă definit conform alin. (1) pe suport hârtie sau pe suport electronic, de către persoana desemnată de angajator în acest scop, cu respectarea prevederilor privind confidenţialitatea datelor cu caracter personal.
Articolul 10
(1)    Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele esenţiale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice.
(2)    (2) Obligaţia de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adiţional, după caz.
(3)    (3) Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la cel puţin următoarele elemente:
a) identitatea părţilor;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să își desfășoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum și dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz; (la 22-10-2022, Litera b) din Alineatul (3) , Articolul 17 , Capitolul I , Titlul II a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 283/2022)
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
i) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
j) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidențiate separat, periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul și metoda de plată; (la 22-10-2022, Litera k) din Alineatul (3) , Articolul 17 , Capitolul I , Titlul II a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 283/2022)
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și/sau ore/săptămână, condițiile de efectuare și de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum și, dacă este cazul, modalitățile de organizare a muncii în schimburi; (la 22-10-2022, Litera l) din Alineatul (3).

Articolul 11

(1) În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligaţia de a-i comunica în timp util, înainte de plecare, informaţiile prevăzute la art. 17 alin. (3) , precum şi informaţii referitoare la:
a) țara sau țările, precum și durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate;
Articolul 12
(1) În situația în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspecția Muncii.
(2) În cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspecție proprii, salariatul se adresează acestora.
(3) În situația în care angajatorul nu își îndeplinește obligația de informare prevăzută la art. 17, 18, 105 și 242, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanța de judecată competentă și să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligației de informare. (la 22-10-2022, Articolul 19 din Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 283/2022)
Articolul 13
(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenţă;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.
Articolul 14
(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului. (4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.
Articolul 15
(1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
(2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese. Articolul 27 (1) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de muncă.
(3) Competenţa şi procedura de eliberare a certificatului medical, precum şi sancţiunile aplicabile angajatorului în cazul angajării sau schimbării locului ori felului muncii fără certificat medical sunt stabilite prin legi speciale.
(4) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisă.
(5) La angajarea în domeniile sănătate, alimentaţie publică, educaţie şi în alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita şi teste medicale specifice.
Articolul 16
Certificatul medical este obligatoriu şi în următoarele situaţii:
a) la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi profesionali, şi de un an, în celelalte situaţii;
b) în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă;
c) la începerea misiunii, în cazul salariaţilor încadraţi cu contract de muncă temporară;
d) în cazul ucenicilor, practicanţilor, elevilor şi studenţilor, în situaţia în care urmează să fie instruiţi pe meserii şi profesii, precum şi în situaţia schimbării meseriei pe parcursul instruirii;
e) periodic, în cazul celor care lucrează în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii;
f) periodic, în cazul celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucrează în sectorul alimentar, zootehnic, la instalaţiile de aprovizionare cu apă potabilă, în colectivităţi de copii, în unităţi sanitare, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii;
g) periodic, în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori de risc, prin examene medicale diferenţiate în funcţie de vârstă, sex şi stare de sănătate, potrivit reglementărilor din contractele colective de muncă.
Articolul 19
(1) Contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea.
(2) Modalităţile în care urmează să se realizeze verificarea prevăzută la alin. (1) sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil, în statutul de personal - profesional sau disciplinar - şi în regulamentul intern, în măsura în care legea nu dispune altfel.
(3) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale.
(4) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză.
Articolul 17
(1) Încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz.
(2) Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi prevăzute la alin. (1) .
(3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen.
(4) Condiţiile de organizare şi modul de desfăşurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 18
(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.
(3) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.
(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.
(5) Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul.
(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevăzut la alin. (5) se reglementează prin lege specială.
Articolul 19
(1) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.
(2) Prin excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase. (21) Este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleași părți se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeași funcție și cu aceleași atribuții.

Articolul 20
(1) Fiecare angajator are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților.
(2) Registrul general de evidență a salariaților se va înregistra în prealabil la autoritatea publică competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dată de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidență a salariaților se completează și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării și cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaților, data angajării, funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, nivelul și specialitatea studiilor absolvite, tipul contractului individual de muncă, salariul, sporurile și cuantumul acestora, perioada și cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detașării și data încetării contractului individual de muncă.
Articolul 21
(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept. (la 22-10-2022, Alineatul (1) din Articolul 35 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 283/2022) 
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.
Executarea contractului individual de muncă
Articolul 22
Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă.
Articolul 26 Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Articolul 23
(1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă; j) dreptul la protecţie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;
l) dreptul de a participa la acţiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
m1) dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile dacă și-a încheiat perioada de probă și are o vechime de cel puțin 6 luni la același angajator; (la 22-10-2022, Alineatul (1) din Articolul 39 , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 283/2022)
n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
(2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;
d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu;
g) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
Articolul 28
(1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;
c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.
(2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.
j) să răspundă motivat, în scris, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării salariatului, prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. m^1). (la 22-10-2022, Alineatul (2) din Articolul 40 , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022) CAPITOLUL III: Modificarea contractului individual de muncă Articolul 41 (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.
(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condiţiile de muncă;
e) salariul;
f) timpul de muncă şi timpul de odihnă.
Suspendarea contractului individual de muncă
Articolul 24
(1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi.
(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator.
(3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor decât cele prevăzute la alin. (2) , dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul Pag. 18 | C o d u l m u n c i i a c t u a l i z a t 2 0 2 4      C o n s ul t a ț i i j u r i d i c e . P r o g r a m a r e on l i n e  pe  www.mcp-avocat i .ro colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne.
(4) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat.
(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.
(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.
Articolul 25
Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
c) carantină;
d) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel;
e) îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat;
f) forţă majoră;
g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală;
h) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept;
i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Articolul 26
(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesională;
e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului;
f) participarea la grevă.
g) concediu de acomodare.
h) desfășurarea, pe bază de contract încheiat în condițiile legii, a unei activități specifice în calitate de asistent maternal, asistent personal al persoanei cu handicap grav sau asistent personal profesionist.
Încetarea contractului individual de muncă
Articolul 27
Contractul individual de muncă poate înceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.
Articolul 28
(1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept:
a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii;
b) la data rămânerii definitivă a hotărârii judecătorești de declarare a morții sau a instituirii tutelei speciale a salariatului sau a angajatorului persoană fizică; (la 18-08-2022, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 56 , Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificată de Punctul 2, Articolul 12, Capitolul III din LEGEA nr. 140/2022)
c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepţional, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârsta standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II;
d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
Articolul 29
Este interzisă concedierea salariaţilor:
a) pe criterii de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata; Litera a) din Articolul 59 modificata prin  LEGEA nr. 151/2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 24 iulie 2020
b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale. c) pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art. 31, art. 39 alin. (1), art. 85 și art. 194 alin. (2).
Articolul 30
(1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă:
a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;
b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei;
c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
h) pe durata efectuării concediului de odihnă.
i) pe durata efectuării concediului paternal și a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă în condițiile reglementate la art. 152^2. Alineatul (1) din Articolul 60 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 283/2022 (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.

Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului
Articolul 31
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:
a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară;
b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală;
c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.
Articolul 32
(1) În cazul în care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 61 lit. b) -d) , angajatorul are obligaţia de a emite decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii.
(2) În cazul în care concedierea intervine pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. a) , angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispoziţiilor art. 247252.
(3) Decizia se emite în scris şi, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să fie motivată în fapt şi în drept şi să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată şi la instanţa judecătorească la care se contestă.
(4) Salariații care consideră că au fost concediați pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art. 31, 152^1, 152^2, 153^2 și art. 194 alin. (2) pot solicita angajatorului să prezinte, în scris, suplimentar față de prevederile alin. (3), motivele pe care s-a fundamentat decizia privind concedierea. Articolul 62 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 283/2022
(5) Prevederile alin. (4) nu sunt aplicabile situațiilor în care prin legi speciale se instituie proceduri prealabile prin care investigarea faptelor revine unei autorități sau unui organism competent.
Articolul 33
(1) Concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile şi în termenele stabilite de prezentul cod.
(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern.
Articolul 34
(1) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c) şi d) , precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 alin. (1) lit. e) , angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii.
(2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (1) , acesta are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale şi/sau, după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii.
Concediul de Odihnă
(1)    Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca , cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.
(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.
(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru ingrijirea copilului bolnav, concediului de ingrijitor si perioada absentei de la locul de munca in conditiile art. 1522 se considera perioade de activitate prestata.
(5) In situatia in care incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta se intrerupe, urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce a incetat situatia de incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar cand nu este posibil urmeaza ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui ii care acesta s-a aflat in concediu medical.
Reținerile din salariu
1)    Nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.
(2) Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
(3) In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:
a) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
b) contributiile si impozitele datorate catre stat;
c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.
Cercetarea disciplinară se face după procedura operațională a unității
(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
(11) Pentru efectuarea cercetarii disciplinare, angajatorul va desemna o persoana sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat in legislatia muncii, pe care o/il va imputernici in acest sens.
(2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de catre persoana desemnata, de catre presedintele comisiei sau de catre consultantul extern, imputerniciti potrivit alin. (11), precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere comisiei sau persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un consultant extern specializat in legislatia muncii sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.
Decizia de sancționare
(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.
(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.
(3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.
(4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.
(5) Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.
Reglementare formare profesională
(1) Participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului.
(2) Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca.
Dreptul la grevă
(1)    Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
(2) Participarea salariatilor la greva este libera. Niciun salariat nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la o greva.
(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la greva poate interveni numai in cazurile si pentru categoriile de salariati prevazute expres de lege.
Durata timpului de muncă
(1) Pentru salariatii angajati cu normă întreagă durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe saptamana.
(2) Acolo unde exista organizatii sindicale indreptatite sa negocieze contractul colectiv la nivel de unitate, astfel cum acestea sunt definite in Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau reprezentanti ai salariatilor, masura de reducere a timpului de munca prevazuta la alin. (1) se ia de angajator cu acordul organizatiei sindicale indreptatite sa negocieze contractul colectiv ori, in cazul in care aceasta nu exista, cu reprezentantii salariatilor.
(3) Reducerea timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1) se stabileste prin decizia angajatorului, pentru o perioada de cel putin 5 zile lucratoare, cuprinse in perioada de 30 de zile calendaristice, incepand cu prima zi de aplicare efectiva a masurii. Reducerea timpului de munca se aplica si in cazul programului de munca in ture, precum si in cazul programului de munca inegal.
(4) Angajatorul poate modifica programul de munca ori de cate ori este necesar, cu obligatia de a justifica o astfel de modificare, in limitele prevazute la alin. (2) .
(5) Decizia angajatorului privind reducerea timpului de munca, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile si drepturile salariale aferente se comunica salariatului cu cel putin 5 zile inainte de aplicarea efectiva a masurii.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), comunicarea catre salariat se face cu cel putin 24 de ore anterior aplicarii efective a masurii, in cazul in care intervine o modificare a programului de lucru determinata de o crestere a activitatii angajatorului care necesita suplimentarea personalului sau in cazul in care se impune inlocuirea unui salariat care se afla in imposibilitatea de a presta activitate conform programului sau de lucru.
(7) Pe durata reducerii timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1), salariatii afectati de masura beneficiaza de o indemnizatie de 75% din salariul de baza brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru.
(8) In situatia in care bugetul angajatorului destinat platii cheltuielilor de personal permite, indemnizatia prevazuta la alin. (7) poate fi suplimentata de angajator cu sume reprezentand diferenta pana la nivelul salariului de baza corespunzator locului de munca ocupat, fara ca aceasta diferenta sa poata fi decontata conform dispozitiilor alin. (16) .
(9) Indemnizatia prevazuta la alin. (7) este suportata de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al acestuia, si se achita la data platii salariului aferent lunii respective, urmand a se deconta, in cel mult 5 zile de la emiterea deciziei prevazute la art. 11 alin. (4), din bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa indeplinirea de catre angajator a obligatiilor declarative si de plata aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea, in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Procedura de decontare a sumelor se stabileste prin hotarare a Guvernului.
(10) In situatia in care angajatorul nu recupereaza indemnizatia acordata potrivit alin. (9) de la bugetul asigurarilor pentru somaj, acesta nu are dreptul de a o recupera de la salariat.
(11) Indemnizatia prevazuta la alin. (7) reprezinta venit de natura salariala si este supusa impozitarii si platii contributiilor sociale, in conditiile legii. Pentru calculul impozitului pe venit se aplica regulile prevazute la art. 78 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(12) In situatia in care, in cursul aceleiasi luni, salariatul obtine atat venituri din salarii, cat si indemnizatia prevazuta la alin. (7), in vederea impozitarii, acestea se cumuleaza, pentru acordarea deducerii personale. Impozitul lunar se determina potrivit prevederilor art. 78 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(13) Pe perioada de aplicabilitate a masurii prevazute la alin. (1) sunt interzise atat angajarea de personal pentru prestarea unor activitati identice ori similare cu cele prestate de catre salariatii al caror timp de munca a fost redus, cat si subcontractarea activitatilor desfasurate de salariatii al caror timp de munca a fost redus. Interdictia se raporteaza la nivel de filiala, sucursala sau alte sedii secundare definite de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la nivelul carora se aplica masura prevazuta la alin. (1) .
(14) Prin exceptie de la prevederile alin. (13), este permisa angajarea pentru inlocuirea salariatilor al caror program a fost redus in conditiile prevazute la alin. (1), daca incetarea contractului individual de munca are loc in conditiile art. 56, 61 si 81 din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(15) Pe perioada de aplicabilitate a masurii prevazute la alin. (1), salariatul beneficiaza de toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca sau in contractul colectiv de munca.
(16) Angajatorul poate dispune masura reducerii timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1) si (3) si poate solicita decontarea indemnizatiei prevazute la alin. (7) daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) masura afecteaza cel putin 10% din numarul de salariati ai unitatii;
b) reducerea activitatii este justificata de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioara aplicarii masurii prevazute la alin. (1) sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel putin 10% fata de luna similara sau fata de media lunara a cifrei de afaceri din anul anterior declararii starii de urgenta/alerta/asediu, respectiv 2019. In cazul organizatiilor neguvernamentale, precum si al angajatorilor din categoria reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016, diminuarea se raporteaza la veniturile realizate.
(17) In cazul unei societati nou-infiintate in perioada 1 ianuarie-15 martie 2020 si care are cel putin un angajat, prin exceptie de la prevederile alin. (16) lit. b), diminuarea se raporteaza la cifra de afaceri realizata in luna anterioara aplicarii masurii prevazute la alin. (1) .
(18) Pe perioada aplicarii masurii prevazute la alin. (1), salariatii afectati de aceasta masura nu pot efectua munca suplimentara la acelasi angajator.
(19) Pe perioada aplicarii masurii prevazute la alin. (1), salariatilor afectati nu le poate fi redus programul de lucru in temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(20) Prin exceptie de la prevederile alin. (15), in cazul angajatorilor care aplica masura de la alin. (1), acordarea de prime sau alte venituri in afara de salariul de baza stabilit prin contract, pentru persoanele care asigura conducerea si/sau administrarea societatilor, potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se efectueaza dupa finalizarea perioadei de aplicare a masurii.
(21) In lunile in care se aplica reducerea timpului de munca, in conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul nu poate initia concedieri colective.
(22) Prevederile alin. (1) -(21) se aplica si in cazul ucenicilor, cu conditia ca angajatorul sa asigure ucenicului accesul la pregatire teoretica si practica pentru dobandirea competentelor prevazute de standardul ocupational, respectiv de standardul de pregatire profesionala, potrivit Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, republicata, cu modificarile ulterioare.
(2) In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.
Obligativitatea certificatului medical la angajare
(1) O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munca.
(3) Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului in cazul angajarii sau schimbarii locului ori felului muncii fara certificat medical sunt stabilite prin legi speciale.
(4) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa.
(5) La angajarea in domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie si in alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice.

Director ,
Prof. Hirică Romulus-Petrișor

ART.5 Ordinul 4343/27 mai 2020                              ANEXA 1
Cadrele didactice din unitățile de învățământ au în vedere:
a) identificarea timpurie a elevilor vulnerabili la acțiuni de tip bullying;
b) identificarea timpurie a elevilor cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive, a elevilor cu potențial violent și a cauzelor care pot determina manifestări de tip bullying;
c) valorificarea intereselor, aptitudinilor și a capacității elevilor, prin diferite activități școlare și extrașcolare, pentru a preveni manifestări problematice de tip bullying;
d) implicarea consiliului școlar al elevilor în proiectarea și derularea de activități de prevenire și reducere a manifestărilor de tip bullying;
e) colaborarea cu părinții și, după caz, cu asociația părinților din unitatea de învățământ și informarea părinților cu privire la serviciile pe care le poate oferi școala în scopul prevenirii acțiunilor de tip bullying și ameliorării relațiilor părinți-copii și copii-copii, prin consiliere psihologică, psihoterapie, mediere, cu implicarea în astfel de activități a personalului specializat, din școală sau de colaboratori psihologi;
f) colaborarea unității de învățământ cu părinții elevilor cu potențial comportament agresiv, implicați în acțiuni de tip bullying, pentru a găsi și aplica soluții pentru prevenirea bullyingului;
g) identificarea unor părinți-resursă care să se implice în activitățile de prevenire;
h) inițierea unor programe destinate părinților, centrate pe conștientizarea, informarea și formarea cu privire la dificultățile de adaptare a copiilor la mediul școlar și la diferite aspecte ale acțiunilor de tip bullying, forme, cauze, modalități de prevenire, parteneri;
i) semnalarea către autoritățile competente a cazurilor de familii cu un comportament abuziv față de copii;
j) colaborarea unităților de învățământ cu autorități și instituții cu responsabilități în prevenirea și combaterea violenței asupra copilului, inclusiv a violenței psihologice - bullying, precum Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui județ și sector al municipiului București, poliție și organizații neguvernamentale;
k) includerea, pe agenda întâlnirilor organizate la nivelul unităților de învățământ, în cadrul consiliului de administrație, consiliului profesoral, consiliului școlar al elevilor, comitetului de părinți sau asociațiilor de părinți, a unor teme legate de acțiunile de tip bullying și cyberbullying, care să aibă ca scop conștientizarea dimensiunii fenomenului și analiza formelor, a actorilor și a cauzelor situațiilor de la nivelul instituției respective;
l) inițierea de programe care să răspundă unor situații specifice unității de învățământ respective, identificarea riscurilor, în contextul concret al școlii, care pot genera situații de violență psihologică - bullying, cu implicarea activă a elevilor ca actori și ca parteneri-cheie;
m) constituirea, la nivelul unității de învățământ, a unor structuri cu rol de mediere, care să contribuie la identificarea surselor de conflict. Aceste structuri/grupuri de inițiativă ar trebui să fie formate dintr-un nucleu de elevi, cadre didactice și părinți;
n) dezbaterea, în timpul orelor de consiliere și dirigenție, a situațiilor de tip bullying și cyberbullying petrecute în școală și încurajarea exprimării opiniei elevilor privind aceste situații și posibile căi de soluționare, precum și încurajarea elevilor de a participa activ la toate deciziile care îi privesc;
o) valorificarea temelor relevante pentru problematica bullyingului și a cyberbullyingului, care se regăsesc în curriculumul diferitelor discipline școlare, cuprinzând drepturile și îndatoririle individului, libertate și normă/regulă de comportament, empatia, decizia și consecințele deciziei, abilitățile sociale, fără a se limita la acestea, prin utilizarea unor strategii activ-participative, studiu de caz, joc de rol, analiză critică a mesajelor audiovizuale de tip bullying și cyberbullying, problematizare și altele, care să conducă la conștientizarea și dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor față de problematica bullyingului;
p) derularea unor programe și activități extrașcolare pe tema combaterii bullyingului: jocuri, concursuri, expoziții tematice, întâlniri cu specialiști care să prezinte în mod interactiv teme legate de bullying și cyberbullying, la care să participe elevi, cadre didactice și părinți;
q) inițierea unor programe de sensibilizare a comunității privind fenomenul de bullying școlar, cu aportul tuturor actorilor sociali;
r) implicarea cadrelor didactice în campanii și programe în domeniu, aflate în derulare la nivel național.

FIȘA DE SEMNALARE

Unitatea de învățământ care semnalează …………………………………………………………
Nr. înregistrare/data ………………………………
I.    Date generale despre copil:Nume …………………………....................……, prenume …………....................……………………, poreclă …………………....................……………Sex: M/FCNP …………………………………………………………
II. Numele și prenumele părinților/reprezentantului legal:mamă ………………………………………………tată …………………………………………………reprezentant legal …………………………………………
III. Domiciliul declarat al copilului: str. ………………………………………………………… nr. ………, bl. ………, sc. ……, et. ……, ap. ………, localitatea …………………………………………………………, județul/sectorul …………………………………………………………
IV. Data/Intervalul de timp la care s-a produs abuzul asupra copilului ……………………………………
V. Locul/Adresa unde s-a produs abuzul. Descriere succintă a situației.....
VI. Suspiciune/Situație de violență asupra copilului, inclusiv violență psihologică - bullying asupra copilului.Se pot alege mai multe variante de răspuns.
Nr. crt.    Tipul de violență/abuz    Bifați dacă da
1.    Abuz fizic   
2.    Abuz sexual   
3.    Abuz psihologic/Abuz emoțional   
4.    Neglijare   
5.    Altele (specificați)   
VII. Alte informații relevante …………………...............................……………………………………….………………………………………….....................................................................................………
Numele și prenumele persoanei care a completat fișa ……………………………………………………Semnătura ……………………………………
Data și ora completării …………………………
Coordonate (telefon, fax, e-mail) ………………............................………………………………………
Director,Numele și prenumele …………………………………………………………Semnătura
Coordonate (telefon, fax, e-mail) ……………………….........................…………………………………